Noutati Legislative

Cumva traditional deja, inaintea alegerilor, a reaparut sustinerea intensa in Parlament a proiectului de modificare a Legii nr. 62/2011 a dialogului social. Proiectul a fost respins de catre Senat, dar Camera Deputatilor este camera decizionala. In prezent, propunerea legislativa se afla pe masa Comisiei pentru munca si protectie sociala din cadrul Camerei Deputatilor. Precizam ca, desi propunerea se afla initial pe ordinea de zi a lucrarilor online ale comisiei din data de 8 septembrie 2020, discutiile au fost amanate pentru un moment ulterior. Drept consecinta, sansele ca aceasta propunere sa ajunga curand in plenul Camerei Deputatilor sunt foarte mari. citeste mai mult...

Sambata, 3 octombrie 2020, a intrat în vigoare Legea nr. 213/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii („Legea”), care aduce elemente de noutate în privinta solutionarii amiabile a conflictelor individuale de munca si organizarii activitatii de resurse umane si de salarizare. Ce presupune procedura concilierii? citeste mai mult...

Kurzarbeit, in traducere "munca scurta", este o solutie aplicabila in situatii speciale, de criza, aparuta in Germania acum mai bine de un secol, dar ajunsa cunoscuta in urma rezultatelor excelente din perioada crizei financiare globale din 2008-2009. In timp ce restul tarilor europene au suferit o crestere a somajului de 3%, in Germania rata somajului a scazut pe durata crizei cu aproape 1%, fiind salvate peste 200.000 de locuri de munca. citeste mai mult...

Marti, 14 iulie 2020, Camera Deputatilor a adoptat propunerea legislativa privind modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare precum si pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati. Propunerea legislativa a fost trimisa Presedintelui Romaniei spre promulgare, astfel incat este doar o chestiune de timp pana la intrarea legii in vigoare. Ce noutati aduce legea privind hartuirea psihologica la locul de munca? citeste mai mult...

Cresterea economica a Romaniei a adus piata de M&A la un maxim istoric, conform datelor circulate in presa de specialitate inca din primul trimestru al anului 2018. Gradul de atractivitate al businessurilor locale a crescut in ochii managementului companiilor straine sau fondurilor de investitii, si, in acelasi timp, tot mai multi antreprenori au devenit dispusi sa vanda. Ce se intampla insa dupa finalizarea acestor tranzactii? De regula, dupa preluare, persoana care dobandeste controlul asupra afacerii doreste sa implementeze propria-i viziune asupra business-ului, noi strategii pentru eficientizarea costurilor si maximizarea profitului. In acest scop, firmele cauta asistenta pentru identificarea mijloacelor prin care pot reduce costurile si de cele mai multe ori se opresc asupra cheltuielilor cu forta de munca, implementate prin operarea de restructurari organizationale. Astfel de restructurari au ca efect desfiintarea unor posturi si concedierea economica a angajatilor afectati. Citeste continuarea aici. citeste mai mult...

Posibilitatea compensarii zilelor de concediu neefectuate a aparut in dreptul intern in urma transpunerii Directivei 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru ("Directiva") care stipuleaza la art. 7 alin. (2) faptul ca perioada minima de concediu anual platit poate fi inlocuita cu o indemnizatie financiara doar in cazul in care relatia de munca inceteaza. In Romania, Codul Muncii a preluat aceasta prevedere stipulata la art. 146 alin. (3) prin care reglementeaza faptul ca zilele de concediu neefectuate vor fi compensate doar in cazul in care inceteaza raporturile de munca. Citeste continuarea aici.  citeste mai mult...

Nota:  Informatiile din acest articol nu reprezinta consultanta juridica.   Joi, 16 noiembrie, a fost publicata in Monitorul Oficial Ordonanta de Urgenta nr. 82/2017 (“OUG 82/2017”) prin care se instituie in sarcina tuturor angajatorilor obligatia temporara de a initia negocierea contractul colectiv de munca pentru punerea in aplicare a noilor prevederi ale Codului Fiscal prin care s-au trecut contributiile sociale in sarcina angajatului (modificari operate prin OUG nr. 79/2017). Aceasta obligatie se aplica atat in cazul in care nu exista un contract colectiv de munca  incheiat la nivel de unitate sau acord colectiv, cat si in cazul in care exista un contract colectiv de munca sau acord colectiv si atunci obligatia este de a negocia incheierea unui act aditional la contractul colectiv de munca /acordul existent. Citeste restul articolului aici.   citeste mai mult...

Mai este posibila monitorizarea angajatilor? Daca da, cum? In lumina noii decizii a Marii Camere CEDO si in contextul noilor reguli mai restrictive in domeniul protectiei datelor cu caracter personal, impuse prin Regulamentul General de Protectie  Datelor cu Caracter Personal, ce trebuie avut in vedere atunci cand se ia in considerare o eventuala monitorizare a angajatilor? Atat Marea Camera, cat si Working Party 29, in recenta Opinie pe subiect din iunie 2017, ofera cateva instructiuni foarte precise in ceea ce priveste monitorizarea angajatilor: Informarea in avans a angajatilor despre o eventuala monitorizare – ideal inca din Regulamentul Intern ar trebui sa se regaseasca o descriere a posibilelor scenarii in care o monitorizare ar intra in discutie; Restrictionarea absoluta a folosirii de catre angajati a mijloacelor de comunicare electronica in interes personal nu poate restrange la zero dreptul la viata privata al angajatului; Citeste continuarea aici>>> citeste mai mult...

In data de 7 august 2017 a fost publicata in Monitorul Oficial Ordonanta de Urgenta nr. 53 din 4 august 2017 ("OUG 53/2017"), care completeaza si modifica anumite prevederi din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii ("Codul Muncii”), cu scopul principal de a aduce imbunatatiri reglementarii privind "munca la negru". 1. Definirea muncii nedeclarate ("munca la negru") Pana la acest moment, Codul Muncii nu prevedea o definitie a muncii nedeclarate, limitandu-se doar la sanctionarea faptei "de a primi la munca persoane fara incheierea unui contract individual de munca". Interpretarea acestei sintagme era la latitudinea autoritatilor de control si eventual a instantei de judecata. Citeste continuarea aici>>> citeste mai mult...

La inceputul lunii martie a fost preluata de mai multe surse de stiri o declaratie a Ministerului Muncii si Justitiei Sociale privind elaborarea unui proiect de act normativ privind „teleworking”, in traducere „telemunca”, reprezentand munca la distanta prin mijloace informatice. Proiectul este in acest moment in curs de redactare si se doreste a fi adoptat dupa consultarea cu reprezentantii organizatiilor sindicale si ai mediului de afaceri in octombrie 2017. In cele ce urmeaza, fara a avea detalii cu privire la continutul actului normativ, vom incerca sa intelegem in ce context mai larg se doreste implementarea telemuncii, precum si ce presupune aceasta, in special fata de actuala reglementare a muncii la domiciliu. Citeste continuarea aici >>>  citeste mai mult...

Recent, Inalta Curte de Casatie si Justitie a transat o controversa indelungata in practica instantelor judecatoresti in materia dreptului muncii. In mod constant s-a pus problema in practica in ce masura si in ce conditii are angajatorul posibilitatea de a revoca o decizia de concediere. In lipsa unei reglementari exprese in Codul Muncii, raspunsurile date in instanta au conturat mai multe teorii care, la randul lor, au dat nastere la situatii juridice cu efecte foarte diferite. Citeste continuarea aici >>>   citeste mai mult...

Salariatele gravide se bucura atat in legislatia interna, cat si in legislatia europeana, de o binemeritata protectie, considerandu-se intr-o stare de vulnerabilitate si fiind un grup expus la numeroase riscuri de sanatate si securitate a muncii. Din aceste motive, legea impune angajatorului, printre altele, obligatia de a adopta masuri pentru a preveni expunerea salariatelor gravide la riscuri care le pot afecta sanatatea si securitatea. In plus, angajatorul nu poate constrange salariatele gravide sa efectueze o munca daunatoare sanatatii sau starii lor de graviditate. Citeste continuarea aici.    citeste mai mult...

In Romania nu este reglementata la nivel legislativ institutia demisiei fortate. Nici Codul Muncii si nici alte legi speciale din domeniu nu cuprind prevederi referitoare la conditiile in care un angajat demisionar ar putea contesta decizia sa, ori la consecintele admiterii unei asemenea contestatii. Cu toate acestea, instantele judecatoresti au fost puse fata in fata cu cererile unor (fosti) angajati care sustineau ca au fost fortati de angajator sa semneze actul demisiei si ca, in fapt, incetarea relatiei de munca este rezultatul unei concedieri mascate. Cum dreptul muncii s-a dovedit lacunar in aceasta privinta, judecatorii au aplicat regulile din dreptul comun care privesc anularea actelor incheiate de o persoana cu consimtamantul viciat, anulare care ar genera reintegrarea salariatului pe fostul sau post precum si plata salariilor la zi si alte daune. Citeste aici continuarea >>> citeste mai mult...

In data de 5 mai 2016, Curtea Constitutionala a Romaniei a decis ca prevederile Codului muncii in baza carora angajatorii pot dispune suspendarea contractului de munca al angajatilor care sunt cercetati disciplinar sunt neconstitutionale.  Aceasta decizie a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 511 din data de 7 iulie 2016, moment de la care a devenit general obligatorie.  Din articol aflam pe scurt criticile de neconstitutionalitate aduse de catre contestatori cu privire la prevederile legale atacate, precum si argumentele Curtii in admiterea acestei exceptii de neconstitutionalitate. Citeste aici continuarea >>> citeste mai mult...

Relativ recent, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit ca timpul petrecut de angajati de la domiciliul lor si pana la primul client, precum si de la ultimul client inapoi la domiciliu, reprezinta timp de lucru, si, deci, angajatii trebuie sa fie platiti pentru munca prestata pe parcursul acestor deplasari. Decizia este obligatorie pentru instantele din toate statele membre, insa efectele sale concrete trebuie analizate tinand cont de particularitatile situatiei de fapt deduse CJUE.     Citeste aici continuarea >>> citeste mai mult...

Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR) reprezinta un nomenclator prin care se asigura identificarea, ierarhizarea si codificarea ocupatiilor din economia nationala. Altfel spus, prin COR se realizeaza sistematizarea ocupatiilor (functiilor si meseriilor) populatiei active, in care o ocupatie este clasificata o singura data. 1. Despre COR  2. Obligativitatea COR  3. Continutul COR  Citeste aici continuarea >>> citeste mai mult...

  Suspendarea CIM pe timpul cercetarii disciplinare a fost declarata neconstitutionala. Nou proiect de modificare a Legii privind dialogul social adoptat de Camera Deputaților in data de 10 mai. Citeste continuarea articolului aici >> citeste mai mult...

Litigiile de dreptul muncii se bucura de o anumita specificitate, prin raportare la cele de drept comun, datorita particularitatilor relatiei angajat - angajator, precum si datorita aspectelor de drept procedural derogatorii aplicabile in materie.  In litigiile dintre angajat si angajator, sarcina probei revine angajatorului, una dintre probele care sunt folosite cu precadere in litigiile avand ca obiect contestarea sanctiunilor disciplinare fiind proba cu martori. In continuare, vom prezenta cateva aspecte de interes din practica judiciara a instantelor romane care surprind viziunea acestora asupra admisibilitatii probei cu martori in diverse situatii de fapt. Astfel, fie instantele au interpretat dispozitiile legale intr-o maniera extensiva, permitand administrarea probei cu martori, in cazuri in care la prima vedere, acest lucru nu ar fi putut fi posibil, fie au refuzat sa dea eficacitate probei cu martori atunci cand din inscrisuri aflate la dosarul cauzei rezultau alte concluzii. Citeste continuarea aici >>> citeste mai mult...

In plus fata de clauzele obligatorii de inclus in contractul individual de munca conform modelului aprobat de Ministerul Muncii, legea permite ca partile sa prevada si o serie de clauze facultative, care acopera o serie de aspecte precum drepturile de proprietate intelectuala, exclusivitatea partiala, confidentialitatea, obiective specifice, etc. Dintre acestea, ne oprim sa discutam pe scurt despre reglementarea prin contractul individual de munca a alocarii intre parti a drepturilor de autor care rezulta din crearea unor opere de creatie intelectuala si artistica si/ sau inventii de catre angajat. citeste mai mult...

Cum inceputul este "cea mai importanta parte a unei lucrari", in capitolul din Codul muncii care reglementeaza incheierea contractului individual de munca, s-a stabilit posibilitatea partilor de a determina o perioada in care atat angajatorul, cat si angajatul sa poata renunta unilateral la contractul de munca prin transmiterea catre cealalta parte a unei simple notificari, fara a fi necesar un preaviz. In legea romana, perioada de proba nu poate fi prezumata si nici impusa de angajator, fiind necesar sa fie agreata de catre parti si prevazuta in mod expres in contractul individual de munca citeste mai mult...